FESTIVALUL DREPTURILOR COPILULUI

EDIŢIA a VI - a, 2015

Gala de Decernare a Premiilor „Drepturile Copilului Korczak”

 

Pentru al şaselea an consecutiv, într-un cadru festiv, au fost decernate, joi 3 decembrie 2015 la Ambasada Republicii Polone la Bucureşti, Premiile „Janusz Korczak” pentru activităţi deosebite puse în slujba drepturilor copiilor din România.

Federaţia Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Copil (FONPC), Ambasada Republicii Polone în România, Institutul Polonez din Bucuresti şi partenerii săi au oferit cinci premii pentru profesioniști, persoane care s-au remarcat în domeniul promovării drepturilor copilului în anul 2015 şi au contribuit la schimbarea vieţii copiilor. 

Gala Premiilor „Drepturile Copilului Korczak” care a avut loc la sediul Ambasadei Republicii Polone din Bucuresti a început prin evocarea de către gazda evenimentului, Excelenţa sa Domnul Marcin Wiczek, Ambasadorul Republicii Polone în România, a personalităţii celui ce a dat numele trofeelor Drepturilor Copilului, Janusz Korczak, părintele drepturilor copilului, cel care nu a abandonat nici în ultima clipă copiii pe care îi avea în plasament. „Ideile sale au pus la  baza educaţiei, dragostea inteligentă faţă de copil, înţelegerea şi respectul pentru el, considerându-l o fiinţă umană în aceeaşi măsură ca pe un adult” a spus Marcin Wilczek.

Domnul Bogdan Simion, Preşedintele Federaţiei Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Copil a evocat importanţa şi unicitatea Galei de premiere a ‘’Drepturilor Copilului Korczack’’ atât pentru Federaţie cât şi din perspectiva recunoaşterii eforturilor depuse de către organizaţiile neguvernamentale cu scopul apărării şi protejarii drepturilor copiilor.

Domnul Mircea Toma cunoscut jurnalist și militant pentu Drepturile Omului a fost moderatorul evenimentului. Decernarea Premiilor „Drepturile Copilului Korczak” a fost făcută de către Domnul Bogdan Simion – Preşedintele FONPC, Doamna Elena Avramescu – Centrul Sf. Dimitrie, Doamna Agnieszka Skieterska – Directorul Institutului Polonez din București. In cadrul Galei, Domnul Bogdan Sebastian Cuc – Presedintele Fundaţiei Internaţionale pentru Copil si Familie’’ Dr. Alexandra Zugrăvescu ‘’ a înmânat premiul ‘’ Dr. Alexandra Zugravescu ‘’  pentru un profesionist debutant în domeniul asistenței sociale. 

 

CÂŞTIGĂTORII EDIŢIEI 2015

Laureaţii premiilor „Korczak”:

- Domnul Eugen Simion, DGASPC Neamţ, la categoria Profesionist din cadrul unei institutii / autorităti publice locale / centrale.

- Doamna Iuliana Tudor, Fundatia Inocenti filiala Bucuresti, la categoria Profesionist din cadrul unui ONG.

- Doamna Marinela Alexeanu Buttu, Asociația Hrăniţi Copiii, la categoria Profesionist pentru întreaga carieră dedicată protectiei și promovării drepturilor copilului.

O surpriză inedită a fost câștigarea trofeului la categoria ”Jurnalist” de către cele două prezentatoare ale emisiunii „Jurnal pentru copii ” Digi 24, Miruna Dumitriu și Maria Ivan. Dovadă că promovarea și apărarea drepturilor copilului trebuie să înceapă încă din copilărie.

Premiul „Dr. Alexandra Zugrăvescu”:

-Domnisoara Mihaela Morari, Fundaţia pentru Dezvoltarea Popoarelor, filiala Cluj, la categoria Tânăr debutant.

Componenţa juriului Concursului Premiile „ Drepturile Copilului Korczak ” a fost: 

Doamna Anna Nicolau – Institutul Polonez, partener al Festivalului ediţia 2015 ;

Doamna Adina Şuteu -  Institutul Francez, partener al Festivalului ediţia 2015 ;

Domnul Ionuţ Jugureanu – Fundaţia Parada Romania, partener al Festivalului ediţia 2015 ;

Doamna Elena Avramescu- Fundatia Sf. Dimitrie, finalist al ediţiei anterioare a Festivalului.

Evenimentul a inclus şi prezentarea rezultatelor proiectului Festivalul „Drepturilor Copilului” 2015 ; expoziţia de desene realizate în cadrul unui atelier de dezvoltare personală cu voluntarii Fundaţiei Internaţionale pentru Copil şi Familie „Dr. Alexandra Zugrăvescu”, din cadrul proiectului SMILE - Camera de joc pentru copii spitalizați pe termen lung la Spitalul Clinic de Urgenţă pentru copii „ Grigore Alexandrescu ” – Bucureşti ; un moment artistic susţinut la pian de Albert Octavian Ruscu (12 ani), elev al Colegiului „Anna de Noailles” Bucureşti; dar şi două momente artistice susţinute de patru tinere de la Fundaţia Parada.

În cadrul evenimentului a fost lansat şi manifestul „Puterea de a transforma dizabilitatea în abilitate”, un document de poziţie iniţiat de ASCHF-R (Asociaţia de Sprijin a Copiilor Handicapaţi Fizic) şi susținut de FONPC. Prin acest document, cele două organizații solicită Guvernului, Parlamentului, societatii civile și întregii comunități să se implice mai activ şi mai coordonat în susţinerea persoanelor cu dizabilități.

Mai mult au fost acordate alte 6 premii pentru promovarea modelelor de buna practica ca recompensă pentru organizatiile/ persoanele cu activitate remarcabilă în sfera promovării, protecţiei şi monitorizării drepturilor copilului, persoane care lucrează pentru sau împreună cu copiii din România pentru respectarea drepturilor acestora. Identificarea modelelor de bună practică s-a realizat în cadrul proiectului “O Federaţie mai Puternică pentru Promovarea Drepturilor Copilului” implementat de Federaţia Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Copil (FONPC) şi finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România, în perioada aprilie 2015- martie 2016.

„Incluziunea copiilor si a adultilor cu dizabilități este esentiala, asigurarea accesului la servicii timpurii, la servicii de calitate și responsabilizarea tuturor persoanelor, indiferent de abilităţile lor pentru a deveni cetăţeni cu drepturi depline, sunt câteva din măsurile urgente pentru care este necesar un efort comun”, se arată în document.

Au luat cuvantul în cadrul evenimentului Doamna Elena Tudor Director General al Autorităţii Naţionale pentru Protectia Drepturilor Copilului şi Adopţie care a apreciat eforturile făcute de FONPC şi organizaţiile membre în folosul bunăstării copiilor din România şi Doamna Mihaela Ungureanu, presedintele Autoritătii Naţionale pentru Persoane cu Dizabilităţi care a evocat importanţa incluziunii şi accesibilităţii persoanelor cu dizabilităţi în contextul momentului aniversar legat de celebrarea Zilei Internaţionale a Persoanelor cu Dizabilităţi.   

Gala Premiilor ‘’ Drepturilor Copilului Korczak ‘’ s-a încheiat cu un cocktail oferit tuturor participanţilor de către gazda evenimentului, Ambasada Republicii Polone din Bucureşti.   

Festivalul „Drepturilor Copilului” 2015 a fost implementat de Federaţia Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Copil (FONPC) în parteneriat cu Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului si Adoptie,  Ambasada Frantei, Institutul Francez, Ambasada Republicii Polone,Institutul Polonez, Ambasada Elveţiei,Delegaţia Wallonie-Bruxelles,Fundaţia Parada, Fundaţia Terre des Hommes, Fundaţia Internaţională pentru Copil şi Familie „Dr. Alexandra Zugrăvescu”, American Corner, Fundatia Sf .Dimitrie, Casa Valentina, Asociaţia Naţională de Arte Vizuale Contemporane, A.R.T. Fusion, Villa Noel, Organizatia Concordia,Fundatia Caminul Philip. 

Pentru mai multe detalii legate de Festivalul „Drepturilor Copilului” vă rugăm să contactați echipa FONPC, persoana de contact Calin Pop, Director Executiv, Federatia Organizatiilor Neguvernamentale pentru Copil, email: Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea. ; Tel/Fax. (021) 326 84 58, 0753 012 866, 0753 012 896.

Fotografii realizate d Romica Zaharia/culturapoloneza.ro

 

Recomandările FONPC pentru dezvoltarea de servicii sociale proactive pentru  copil și familie

 

 

Comunicat de presă

Bucuresti, 26 noiembrie 2015 - Federația Organizațiilor  Neguvernamentale pentru Copil a organizat conferința „Dialogul de polici publice pentru dezvoltarea de servicii sociale proactive pentru  copil și familie” prilejuită de finalizarea proiectului „Dezvoltare strategică pentru apărarea drepturilor copilului”. La eveniment au praticipat toți actorii principali în protecția copilului și a familiei pentru a încerca mutarea accentului obiectivelor de protecție a copilului spre sprijinirea familiei prin servicii sociale adecvate, pentru a-și crește, ingriji și educa copiii și, acolo unde nu este posibil și crearea unui mediu familial pentru copiii asistați în sistemul public.

Dezinstituționalizarea copiilor și asigurarea dreptului egal la servicii sociale pentru copiii vulnerabili sunt deziderate ale sistemului de protectie a copilului în Romania, apreciat ca fiind unul foarte avansat în regiune. Cu toate acestea, la sfârşitul lunii iunie, erau 58.013 copii în sistemul de protecţie specială, conform  datelor prezentate de ANPDCA. Pentru acești copii familia este un vis, copilăria o sintagmă, iar fericirea un lucru la care de cele mai multe ori le este teamă să se gândească.

Peste o treime din copiii României trăiește în sărăcie. Opt minori din o sută trăiesc în România la nivelul de "sărăcie severă", cu mai puțin de 15 lei pe zi, potrivit UNICEF. 40% din populația României se află în risc de sărăcie și excluziune socială (al doilea cel mai mare procent din UE, 28%) în timp ce 29% din populație trăiește în sărăcie extremă.

România este singura țară care și-a înrăutățit indicatorii de sărăcie a copiilor, de la 50% la intrarea în EU în 2007 la 51% în 2014, față de Bulgaria care plecase de la 61% și a ajuns la 45% (Eurostat). Un procent de 48.5 din copiii din România trăiesc în risc de sărăcie sau excluziune socială, după datele Eurostat, ceea ce înseamnă că România este pe locul doi în întreaga Europa. Cei mai vulnerabili și expuși sărăciei și marginalizării sunt copii din mediul rural și copiii romi.

Rezoluţia Parlamentului European din 24 noiembrie 2015 referitoare la reducerea inegalităților, în special a sărăciei în rândul copiilor cere statelor membre o mai mare transparență și stabilitea unor ținte anuale mai clare pentru combaterea sărăciei copiilor (care să fie monitorizare anual) prin asigurarea accesului gratuit și universal al copiilor la servicii de bază, inclusiv prin acorduri clare cu "entitățo sau instituții" care pot contribui la reducerea sărăciei, asigurarea drepturilor copilului, inclusiv a dreptului la participare.

Dacă aproximativ 1.260.000 de copii din România trăiesc în sărăcie, dintr-un total de aproape 3.800.000 și numai 58.013 copii beneficiază de măsuri de protecție specială în sistemul public, conform statisticilor ANPDCA, la sfârșitul lunii iunie 2015, atunci peste 95% din copiii care trăiesc în sărăcie au nevoie de servicii sociale și nu beneficiază de acestea în sistemul public.

La sfârşitul lunii iunie 2015, 58.013 de copii beneficiau de o măsură de protecţie specială, conform  datelor prezentate de ANPDCA. Pentru acești copii soluția permanentă – familia - este un vis, copilăria o sintagmă, iar fericirea un lucru la care de cele mai multe ori le este teamă să se gândească.

Asigurarea accesului la servicii sociale de calitate, asigurarea serviciilor de prevenire și intervenție timpurie, accelerarea dezinstituționalizării și orientarea către familie și comunitate a serviciilor, asigurarea dreptului egal la servicii sociale pentru copiii vulnerabili sunt deziderate ale sistemului de protecție a copilului în România, apreciat ca fiind unul foarte avansat în regiune. În realitate este nevoie de plan concret de acțiuni și măsuri, de coalizarea forțelor statului, autorităților centrale și locale, organizațiilor internaționale, instituțiilor europene, societății civile și întregii comunități. Dezbinarea și transferul problemelor de la o instituție la alta, de la un actor la altul nu fac decât să sacrifice zecii de mii de vieți. 

În domeniul protecţiei copilului, FONPC şi-a conturat rolul de partener - vizibil, de încredere şi cu expertiză – atât al autorităţilor publice naţionale, cât şi al mass-mediei. Federaţia este o reţea puternică cu 83 de organizaţii neguvernamentale membre, care răspunde prin programele implementate nevoilor a peste 60.000 de beneficiari. Astfel, dezvoltarea capacităţii FONPC și a membrilor săi de a organiza proiecte și programe avand ca temă centrală promovarea şi respectarea drepturilor copilului, contribuie în mod semnificativ la dezvoltarea generală a sectorului ONG în România.

În acest context, proiectul „Dezvoltare strategică pentru apărarea drepturilor copilului” implementat de de Federaţia Organizaţiilor Neguvernamentale Pentru Copil în parteneriat cu Fundaţia Parteneriat pentru Dezvoltare Locală, în perioada 15 martie 2014 -30 noiembrie 2015 și a avut ca scop creşterea performanţelor organizaţionale atat pentru FONPC cat și pentru ONG-urile membre ale FONPC.

Proiectul este finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul programului Fondului ONG în România (www.fondong.fdsc.ro). Bugetul proiectului este de 184.531,00 Euro, din care 147.108,11 Euro finanţare nerambursabilă, restul sumei fiind acoperita prin contribuţia FONPC şi a partenerului FPDL. 

Dezvoltarea Organizațională a ONG-urilor active în domeniul protectiei drepturilor copilului este una din priorităţile cele mai importante şi mai provocatoare ale proiectului. Pe parcursul celor 20 de luni în care a fost implementat, proiectul a oferit suport pentru dezvoltarea organizaţională atât a Federației cât și pentru 30 de organizaţii neguvernamentale membre FONPC cu scopul de a reprezenta într-un mod mai eficient beneficiarii săi şi interesele lor, de a îmbunătăţi gestionarea internă, sistemele de management aplicate şi viabilitatea financiară a organizațiilor.

Proiectul a plecat de la nevoia identificată de către echipa FONPC, Consiliul Director, membrii FONPC şi stakeholderi externi de a avea, pe de o parte, o imagine reală şi structurată a capacităţii organizaţionale a Federaţiei de a răspunde intereselor şi solicitărilor membrilor săi în acord cu misiunea şi viziunea sa, şi, pe de altă parte, de a realiza o analiză transparentă a potenţialului ONG-urilor membre de a interveni în monitorizarea, evaluarea şi ameliorarea politicilor publice şi de a furniza servicii de calitate copiilor și familiilor.

Scurtă prezentare a priorităților identificate de FONPC

  • Elaborarea unui mecanism instituţional de identificare şi evaluare a tuturor cazurilor de risc social, definirea tuturor riscurilor sociale şi a modului de măsurare efectivă a acestora în teren.
  • Elaborarea de politici familiale integrate în ansamblul politicilor sociale şi reconsiderarea ansamblului de servicii şi prestaţii în beneficiul copilului şi al familiei sale.
  • Accelerarea procesului de dezinstituționalizare și finalizarea reformei sistemului de protecţie a copilului din România.
  • Performanță și calitate în furnizarea serviciilor sociale  prin alocarea de resurse umane și materiale pentru capacitarea autorităților publice locale și acces egal și nediscriminatoriu al furnizorilor publici și privați la fonduri publice.

Aceste priorități au fost identificate în urma unor analize realizate de FONPC, a unor acțiuni cu organizațiile neguvernamentale membre ale FONPC și partenerii Federației: autorități publice centrale și locale, decidenți politici, instituții și organizații internaționale și societatea civilă. Fiecare din aceste puncte poate fi subiectul unor dezbateri și proiecte viitoare pe care  toți factorii interesați ar trebui să le ia în considerare.

Pentru informații suplimentare: Adina Ovedenie  Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea.  

25 DE ANI DE LA RATIFICAREA DE CĂTRE ROMÂNIA

A CONVENȚIEI O.N.U.  

CU PRIVIRE LA DREPTURILE COPILULUI

 

România sărbătorește astăzi, 20 noiembrie 2015, Ziua Internațională a Drepturilor Copilului, un sfert de veac de la ratificarea Convenției ONU cu privire la Drepturile Copilului. Un sfert de secol marcat de suișuri și coborâșuri, o perioadă de 25 de ani în care am reușit cu toții – copii, părinți, organizații naționale și internaționale, instituții și clasă politică – să trecem de la probleme la soluții.

Se împlinesc, tot în această perioadă, 18 ani de la începutul reformei în domeniul protecției copilului. În 1997 lua ființă Departamentul pentru Protecția Copilului și, odată cu ea, se așeza fundamentul adevăratei reforme în domeniu. 

Astăzi, cel mai important lucru este să înțelegem că avem un singur sărbătorit: Copilul. El este în centrul a tot ceea ce facem, deopotrivă pe linia Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție și pe linia organizațiilor internaționale, a ONG-urilor, a parlamentarilor sau a membrilor Executivului. 

Și, pentru că în fiecare copil există și dorința de a se maturiza mai repede, aproximativ 77.000 de copii au semnat ceea ce se numește “Manifestul Copiilor“, o invitație din partea lor lansată adulților de a se angaja, cei din urmă, să lase copiilor o Românie așa cum o merită. 

Sunt fericită să fiu aici alături de copii, mai ales că mandatul meu de ministru al Muncii debutează cu prezența la un eveniment la care vorbim despre viitorul copiilor noștri. Copiii reprezintă pentru mine, în calitate de ministru, dar și în calitatea mea de profesor, o prioritate.  Le sunt astăzi alături și o voi face ori de câte ori va fi nevoie de sprijinul meu. Îmi doresc să le lăsăm copiilor noștri cea mai prețioasă moștenire posibilă: o țară așa cum și-o doresc - “România Copiilor”. Nu putem realiza acest lucru decât lăsându-i chiar pe ei să vorbească în numele lor, să se facă auziți de noi, toți: părinți, dascăli, oameni politici, societate civilă. Le mulțumesc pentru această inițiativă de astăzi și le mulțumesc pentru că ne fac viața atât de frumoas㔓, a declarat doamna Claudia Ana Costea, Ministrul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice.

Cei 25 de ani de la ratificarea Convenției ONU cu privire la Drepturile Copilului au fost marcați printr-o serie de evenimente cu participare națională organizate de ANPDCA, UNICEF, Consiliul Național al Elevilor, Salvați Copiii, HHC România, Fundația World Vision România, Fundația SERA ROMÂNIA, CNASR și FONPC.

Comunicatul de presa emis cu ocazia acestui eveniment este atasat.

Cele mai importante ONGuri furnizoare de servicii sociale solicita Ministrului Muncii retragerea actualului proiect de Ordonanta de Guvern care permite operatorilor economici de tip profit accesul la fondurile publice, inclusiv la fondurile structurale europene, in acest domeniu!

In preajma lansarii ghidurilor solicitantilor și a ofertelor de acces la programele operationale aferente fondurilor structurale 2015-2020, Ministerul Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice a lansat in dezbatere publica, in data de 5 august 2015, Ordonanta Guvernului pentru modificarea art.37 alin.(3) lit. e) din Legea asistentei sociale nr.292/2011, precum si abrogarea art.11 alin.(5) din Ordonanta Guvernului nr. 68/2003 privind serviciile sociale, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.515/2003, cu modificarile si completarile ulterioare.

Textul ordonantei poate fi citit aici: http://www.mmuncii.ro/j33/index.php/ro/transparenta/proiecte-in-dezbatere/3990-2015-08-05-proiectog-modiflg292

Proiectul de Ordonanță va permite operatorilor economici cu scop lucrativ să furnizeze servicii sociale și să aibă acces la fonduri publice, inclusiv la fonduri structurale europene pentru finantarea acestora.

Fara a organiza o dezbatere care sa aduca la aceeasi masa toti actorii implicati in furnizarea serviciilor sociale, ordonanta schimba fundamental modul de organizare si functionare a sistemului de asistenta sociala, prin deschiderea pietei serviciilor sociale catre societatile comerciale. Nota de Fundamentare ce insoteste proiectul prevede in Sectiune a 6-a, privind consultarile efectuate in vederea elaborarii proiectului de act normativ, ca proiectul nu se refera la organizatiile neguvernamentale si ca nu este necesara consultarea acestora, desi procentul furnizorilor neguvernamentali de servicii sociale (asociatii si fundatii) din Romania reprezinta 49% din totalul furnizorilor acreditati.

Asociațiile și fundațiile oferă servicii unui număr de aprox. 200.000 de beneficiari la nivel național, persoane care aparțin unor categorii de populație aflate în situații severe de sărăcie, marginalizare sau excluziune socială. Aceste organizații luptă de peste 15 ani pentru o susținere financiară robustă a sectorului serviciilor sociale și au continuat să ofere servicii de calitate în comunități pe întreaga perioadă de criză economică și austeritate din 2008-2014. În condițiile în care sectorul serviciilor sociale este cronic subfinanțat, iar furnizorii existenți abia reușesc să mențină nivelul de finanțare al serviciilor sociale la „cote de alarmă”, accesul firmelor comerciale la fondurile structurale europene este total inoportun si ridica mari semne de intrebare. 

Șase federații și coaliții de organizații neguvernamentale importante din România (cu peste 250 de organizații membre) au solicitat printr-o scrisoare transmisa Ministrului Muncii, Rovana Plumb, retragerea imediată a proiectului de ordonanță de urgență menționat anterior. În Nota de fundamentare a acestui proiect se argumentează faptul că deschiderea pieței de servicii sociale către furnizorii de tip profit ar putea contribui “la creșterea gradului de absorbție a fondurilor structurale”.

ONG-urile furnizoare de servicii sociale solicita, de asemenea, o dezbatere mai ampla asupra acestei schimbari structurale din domeniul serviciilor sociale si o analiza mai atenta asupra impactului pe care introducerea societatilor comerciale in randul furnizorilor de servicii sociale. O asemenea posibila decizie necesita si o pregatire corespunzatoare, cu implicarea atat a autoritatilor locale, dar si a actualilor furnizori de servicii sociale.

Mai mult, adoptarea unei Ordonante de Guvern pentru modificarea unei legi organice, Legea Asistentei Sociale, este neconstitutionala, art. 115 din Constitutia Romaniei nepermitand acest lucru, iar urgenta in cazul adoptarii unui OUG nu este una justificata

Acest proiect contravine și recomandărilor Comisiei Europene care a sugerat în repetate rânduri prudență maximă statelor membre cu privire la finanțarea publică a societatilor comerciale, în sectorul serviciilor sociale, acolo unde logica de tip profit nu se articulează cu nevoile de suport ale unor categorii foarte vulnerabile de populație. Deși, furnizorii privați de tip profit trebuie să existe pe piață și să ofere servicii acelor persoane care își pot permite să plătească costul lor, finanțarea publică a acestor furnizori din fondurile structurale (cele aferente incluziunii sociale a persoanelor din categoriile cele mai vulnerabile) este total inacceptabilă.

Puteți citi aici:

http://www.caritas.org.ro/CARITASfiles/Scrisoare_in_ATTN_Dnei_Ministru_Rovana_Plumb_OG_Modif_L292.doc scrisoarea semnată de Confederația Caritas România, Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Copil (FONPC), Federația Organizațiilor Neguvernamentale Furnizoare de Servicii Sociale (FONSS), Reteaua Dizabnet, Coaliția SenioriNet, Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC), Institutul de Politici Publice (IPP), CNASR și Centras.

Persoane de contact: Doina Crangasu, Caritas Romania (756.042.801), Raluca Simbotin, FDSC (0758.231.012), Bogdan Simion, FONPC (0722.228.610), Andreia Moraru, Dizabnet (0723.686.434), Angela Achitei, Federația ONgurilor pentru Servicii Sociale FONSS (0745.609.209).

București, 28 mai 2015

Cele peste 80 de organizații membre ale Federației Organizațiilor Neguvernamentale pentru Copil (FONPC) au dezbătut ieri 27 mai 2014, în cadrul Adunării Generale, prioritățile politicilor publice pentru copil. 

Reprezentanții ONG-urilor prezente și-au exprimat îngrijorarea asupra lipsei de afirmare a voinței politice de pune copilul în centrul politicilor. În ultimii ani copilul și copilăria nu au constituit o prioritate a factorilor de decizie, în ciuda statisticilor populaționale negative, a evoluției numărului de copii lipsiți de grija părintească, calității vieții copiilor și a statisticilor din ce în ce mai îngrijorătoare referitor la serviciile de sănătate și educație. 

Lipsa de viziune a politică a instituțiilor statului și firava colaborare cu societatea civilă duce la imposibilitatea înțelegerii de către comunitățile locale a investiției în copil ca cetățeni cu drepturi depline. 

ONG-urile au subliniat excelenta colaborare cu recent înființata Autoritate Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție (ANPDCA), atrăgând totodată atenția asupra faptului că abordarea integrată a drepturilor copilului înseamnă implicarea coordonată a mult mai multor instituții ale statului (incluzând educația, sănătatea, justiția) în parteneriat cu societatea civilă. 

Prezentă la deschiderea evenimentului, dna. Gabriela Coman, președintele Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție (ANPDCA) a declarat: „Tot ceea ce  ANPDCA a realizat în primul an dupa ce a fost reînființată, se datorează în mare măsură FONPC și membrilor sai. Subliniez în mod special contribuția dumneavoastră la finalizarea Strategiei Naționale privind Drepturile copilului  pentru perioada 2014-2020.  FONPC este membru in Consiliul National de Coordonare al Autorității.Trebuie să precizez că orice document a elaborat Autoritatea de când s-a reînființat, a fost lucrat împreună cu reprezentanți ai societății civile și contăm în continuare pe aceeasi bună colaborare. In perioada următoare vom lucra împreună,  pentru ca Autoritatea a transmis deja spre finanțare din POCU 2014-2020 două proiecte sistemice care privesc dezvoltarea serviciilor sociale pentru copii, odată aprobate aceste proiecte vor fi dezvoltate în parteneriat cu ONG-urile ”.

Reprezentantul Fundației pentru Dezvoltarea Societății Civile, dna. Ștefania Andersen a subliniat rolul de partener strategic al FONPC în demersurile FDSC de a îmbunătăți cadrul legislativ aplicabil organizațiilor neguvernamentale și serviciilor sociale. 

HHC România, de asemenea partener strategic al Federației a tinut să sublinieze, prin reprezentantul său dl. Otto Sestac, prezent la întâlnire, demersurile comune pe care HHC România și FONPC, alături de alte organizații neguvernamentale din domeniul protecției drepturilor copilului, le-au făcut pentru monitorizarea respectării drepturilor copilului în România și pentru îmbunătățirea cadrului legislativ și procedural pentru serviciile sociale pentru copii. Dl. Sestac a precizat că HHC România va continua parteneriatul cu Federația și cu autoritățile guvernamentale pentru îmbunătățirea situatiei copiilor și pentru închiderea instituțiilor, militând împreună cu FONPC pentru închiderea tuturor instituțiilor de îngrijire de tip vechi și pentru bunăstarea copiilor din România.

Adunarea Generală a FONPC și-a ales noul Consiliu Director pentru următorii doi ani: Bogdan Simion –Președinte; Elena Tudorache și Simona Czudar – Vicepreședinți; Diana Cristea, Monica Stanciu, Liliana Roșu, Ramona Gotezman, Jean Baptiste Odobeștianu, Cristian Roșu – membri. Daniela Buzducea a fost aleasă Președinte de Onoare al FONPC. 

Credem cu putere că singurul mod de a crea o societate incluzivă, sigură și prosperă este acela de a prioritiza investițiile în copil și familie, de a coordona coerent politicile în domeniile social, educație, sănătate, justiție și de a oferi resurse comunităților locale. Nu în ultimul rând cei prezenți la Adunarea Generală au atras atenția asupra ambiguității și chiar pericolului introducerii de către Ministerul Muncii a agenților comerciali ca prestatori de servicii sociale în condițiile în care organizațiile non-profit încă nu beneficiează de recunoaștere, finațare și statut bine definit din partea autorităților statului.

Chemăm Guvernul și celelate autorități la un efort susținut în aprecierea copilului ca principală resursă a viitorului României. 

Călin Mihai Pop

Director executiv
Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Copil (FONPC)

 

Miercuri 27 mai 2015, Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Copil (FONPC) lansează proiectul „O Federaţie Mai Puternică pentru Promovarea Drepturilor Copilului” finanțat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG (www.fondong.fdsc.ro) în România operat de Fundația Pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC), cu suma de 75,000.00 EUR.

Lansarea proiectului va avea loc la Hotel Ibis Gara de Nord – Sala de conferințe ENESCU B, situat în Calea Griviței nr. 143, București, sector 1.

Prin obiectivul său general, proiectul își propune consolidarea dezvoltării rețelei ONG-urilor din domeniul protecţiei copilului în vederea creşterii contribuţiei acestuia la furnizarea de servicii sociale de calitate pentru copiii din categoria grupurilor vulnerabile, precum şi la o mai bună promovare, protecţie şi monitorizare a Drepturilor Copilului în România.

Obiectivele specifice ale proiectului:

a) Creşterea capacităţii ONG-urilor din domeniul protecţiei copilului, din România de a construi împreună instrumente/strategii și planuri de acțiune care să le faciliteze o mai bună cunoaştere, vizibilitate, interacţiune şi cooperare. Prin activităţile planificate, proiectul va contribui la îmbunătăţirea comunicării interne şi la crearea unui sistem de suport şi cooperare între membrii FONPC activi in acelaşi domeniu.

Crearea unor grupuri de lucru care sa reuneasca sectorial organizaţiile membre, dialogul constant şi continuu atat între ele cât şi cu executivul şi structurile de conducere ale FONPC vor determina o mai bună coordonare a iniţiativelor de advocacy ale FONPC şi creşterea implicării sale în ameliorarea politicilor care îi privesc pe copii.

b) Dezvoltarea capacităţii de comunicare, PR şi atragere de fonduri, a ONG-urilor membre ale Federatiei, active în domeniul protecţiei copilului. Serviciile flexibile si adaptate contextelor locale, inovația si răspunsul prompt la nevoile copiilor pe care ONG-urile le ofera vor fi mai bine promovate și comunicate publicului larg iar problemele urgente ale copiilor vor fi mai rapid adresate.

c) Consolidarea capacității de cooperare intre membrii Federatiei şi între FONPC şi alte retele de ONG-uri din Romania. Prin acțiuni comune cu alte coaliții şi rețele - mese rotunde, dezbateri, schimburi de experiență - vor constitui prilej pentru schimb de informații, idei şi transferarea de bune practici între ONGuri.

Astfel, initiațive cu impact demonstrat vor putea fi cunoscute şi, ulterior, preluate la nivelul altor comunităţi/grupuri, economisind resurse şi maximizând investiţii deja efectuate în programe de sprijin pentru grupuri vulnerabile de copii.

Principalele activităţi care vor contribui la atingerea obiectivelor:

1. Creşterea şi punerea în funcţiune a patru grupuri tematice în cadrul FONPC; crearea instrumentelor electronice de stocare a informaţiilor referitoare la membri (serviciile pe care le oferă, rezultate şi nevoi de sprijin organizaţional); organizare de dezbateri care să aducă în atenţia publicului şi a autorităţilor teme esenţiale în ceea ce priveşte drepturile copilului; elaborarea unui raport privind situaţia copilului în România care să devină instrumentul permanent de colectare a informaţiilor despre realizările şi minusurile sistemului public şi privat de protecţie a copilului.

2. Organizarea, în colaborare cu experţi în comunicare de workshop-uri menite să ajute la îmbunătăţirea comunicării şi a imaginii ONG-urilor; organizare de workshop-uri de comunicare pentru membri ai Consiliilor Directoare ale ONG-urilor pentru îmbunătăţirea activităţilor de advocacy; organizarea de mese rotunde cu reprezentanţi ai mass-mediei şi ai mediului de afaceri pentru îmbunătăţirea serviciilor oferite de membri, dar şi pentru creşterea abilităţilor de fundraising; crearea unui portofoliu de imagine pentru FONPC.

3. Organizarea de întâlniri regionale care vor facilita schimbul de informaţii şi idei, cât şi de bune practici, între ONG-uri; organizarea unor întâlniri de lucru lunare la sediul FONPC între membri şi consiliul director sau doar între membri pentru identificarea de proiecte comune şi crearea strategiilor de advocacy; organizarea unui eveniment pentru promovarea modelelor de bună practică adresat sectorului neguvernamental; participarea la evenimente sau dezbateri de iniţiate de alte federaţii şi pregătirea unor documente de poziţie în sprijinul iniţiativelor propuse de acestea, dar şi planificarea riguroasă a cooperării cu alte federaţii şi organizaţii.

 

Aceste activităţi vor contribui atât pentru FONPC cât şi pentru membrii săi la:

  • îmbunătătirea sistemelor de lucru/cooperare în interiorul federației;
  • îmbunățățirea comunicării interne;
  • standardizarea proceselor de colectare, transmitere, organizare, prelucrare și comunicare a informațiilor obținute în teren de organizațiile membre ale federației și intensificarea cooperarii cu alte retele și coaliții active in România;
  • crearea unui sistem coerent de suport si cooperare între membrii FONPC activi în același domeniu;
  • vizibilitatea eforturilor organizațiilor neguvernamentale active în domeniul protecției copilului în definirea și calibrarea politicilor publice adresate copiilor si în sensibilizarea opiniei publice cu privire la nevoile copiilor și serviciile adresate acestora.

Pentru informații suplimentare vă rugăm contactați Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Copil (FONPC).

Persoană de contact: Ioana Barbu, Coordonator comunicare şi promovare,

Tel: 0213 268 458; 0753 012 866, 0753 012 896.

 

E-mail: Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea.

COMUNICAT DE PRESĂ

 

Marți 26 mai 2015,Fundația Copiii Noștri (FCN) în parteneriat cu Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Copil (FONPC) și organizația elvețiană Formation des Parents-CH (Lausanne, Elveția) lansează proiectul „Promovarea Strategiei Naționale de Educație Parentală”, proiect co-finanțat printr-un grant din partea Elveției prin intermediul Contribuției Elvețiene pentru Uniunea Europeană extinsă.

Conferința de presă cu privire la lansarea proiectului va avea loc la Hotel Ibis Gara de Nord – Sala de conferințe ENESCU A, situat în Calea Griviței nr. 143, București, sector 1în intervalul 09.30- 11.30.

Prin obiectivul său general, proiectul își propune îmbunătățirea politicilor naționale în domeniul educației prin promovarea unei strategii naționale de educație parentală.

Obiectivele specifice ale proiectului:

a)    Transferul de experiență în România de la partenerul elvețian, a sistemului de lucru, a metodelor și instrumentelor specifice educației parentale  ca unul din domeniile cele mai importante din punct de vedere educațional și social care este încă într-o formă incipientă de dezvoltare în România; 

b)    Crearea unui cadru legal specific pentru educația parentală, corelat și integrat în cadrul legal general din România în domeniul educației, protecției sociale, sănătății și culturii;

c)    Organizarea unei campanii de informare și implicare a comunității pentru promovarea Strategiei Naționale de Educație Parentală, campanie care va cuprinde activități diverse precum conferințe, mese rotunde, întâlniri în comunități rurale și orașe mici, publicare de materiale informative.

Proiectul are la bază un parteneriat formal cu organizația „FORMATION DES PARENTS - CH” (Lausanne, Elveția) și cu Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Copil (FONPC). Implementarea proiectului se va face în strânsă colaborare cu Ministerul Educației și Cercetării Științifice, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție (ANPDCA), Ministerul Sănătății, autorități locale, Direcții Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului, Inspectorate Școlare Județene, primării. În proiect se va colabora și cu alte organizații din Elveția („Formation des parents” – Fribourg, „Ecole des parents de Genève”) și cu Federația Internațională pentru Educație Parentală (FIEP) cu sediul la Sèvre – Franța.

Aria geografică de cuprindere a proiectului va fi cât mai largă, activitățile urmând să se desfășoare în fiecare din zonele economico-geografice ale țării sau să grupeze câte două zone adiacente.

Activitățile proiectului se vor concentra pe valorizarea experienței şi a know-how–ului partenerului elvețian în acest domeniu şi pe crearea unui cadru legal coerent pentru asigurarea educației parentale în România.

Proiectul a demarat la 1 martie 2015 și se va încheia la 28 februarie 2018. Contribuția elvețiană la acest proiect se ridică la suma de 248.290,40 CHF, iar contribuția aplicantului principal și a partenerilor săi este de 27.615,60 CHF.

Principalele beneficii ale acestei susțineri financiare a proiectului vor fi:

·        80 de profesioniști români (cadre didactice din învățământul preșcolar și primar) vor fi formați în domeniul educației parentale și capabili să informeze, să consilieze și să susțină părinții în demersul lor educațional în familie;

·         Mai mulți copii vor fi mai bine educați și îngrijiți;

·         Rata abandonului școlar va scădea prin educarea părinților mai ales a celor din mediul rural

·         500 de decidenți și persoane-cheie vor fi implicați în activități precum: mese rotunde, conferințe, workshopuri în vederea creării și promovării unui cadru legislativ adecvat pentru educație parentală;

·      75 de asociații, instituții guvernamentale și neguvernamentale cu responsabilități în domeniul educației și protecției copilului vor avea instrumentele necesare pentru a oferi servicii de o mai bună calitate și sprijin pentru creșterea și educația copiilor;

·      25 - 30 de profesioniști elvețieni vor beneficia de cunoașterea mediului social și educațional din România și vor oferi asistență tehnică pentru implementarea proiectului;

·         400 de părinți vor participa la întâlniri în comunitate și dezbateri pe teme de educație;

·         3000 de profesioniști, părinți și membri ai comunității vor primi sprijin și acces la informație.

Pentru informații suplimentare vă rugăm contactați:

Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Copil (FONPC), partener Fundația Copiii Noștri pentru implementarea proiectului „Promovarea Strategiei Naționale de Educație Parentală”. Persoană de contact: Cristina Iova, Coordonator proiect FONPC, Tel: 0213268458, e-mail: Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea. .

 

 

                                                                  

 

Conținutul acestui material nu reflectă neapărat poziția oficială a guvernului elvețian. Responsabilitatea pentru conținutul acestuia este asumată în întregime de Fundația Copiii Noștri (FCN) în parteneriat cu Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Copil (FONPC) și organizația elvețiană Formation des Parents-CH (Lausanne, Elveția)

 

 

Vineri, 21 noiembrie 2014 | Federaţia Organizaţiilor Neguvernamentale Pentru Copil a tras un semnal de alarmă privind abuzurile la care sunt expuşi copiii instituţionalizaţi, adresat principalilor agenţi ai sectorului guvernamental şi neguvernamental.

Dezbaterea s-a desfaşurat în cadrul Festivalului Drepturilor Copilului organizat pentru al cincilea an consecutiv de către Federaţia Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Copil, vizând marcarea datei de 20 noiembrie, Ziua Internaţională a Drepturilor Copilului.

Dezbaterea a pornit de la cazurile semnalate tot mai frecvent de mass-media privind abuzurile asupra copiilor instituţionalizaţi şi nu numai. Conform statisticilor Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copiilor şi Adopţie (ANPDCA), în 2013, peste 12.000 de copii au fost victime ale unei forme de abuz, mergând până la violenţă extremă, din care doar 45 au fost semnalate în instituţii de protecţie a copilului. Participanţii la dezbatere au exprimat un punct de vedere comun şi anume că indiferent de cifrele raportate, acestea nu reflectă realitatea. Societatea manifestă un nivel ridicat de toleranţă la violenţă, iar consecinţa directă a acestui fapt este neraportarea abuzurilor. În plus, centrele rezidenţiale sunt instituţii închise, izolate, beneficiind de un control extern redus.

În instituţii nu poate să pătrundă oricine. Problemele copiilor instituţionalizaţi ţin de violenţă precum şi de faptul că sunt transferaţi prin sistem. Alteori, excluderea din centrul de plasament se produce când aceştia nu sunt pregătiţi. Există îngrijitori care comit abuzuri, aşa cum există şi îngrijitori care sună pentru a sesiza abuzurile.”, a declarat Cătălina Florea, director executiv Asociaţia Telefonul Copilului. „Din pacate, telefonul copilului este puţin cunoscut şi prezent în instituţii, şi deci puţin accesibil copiilor victime ale abuzurilor în situaţii limită”.

Reprezentanţii ANPDCA au susţinut că în acest moment aşteaptă avizul Ministerului Muncii pe “Strategia naţională pentru protecţia şi promovarea drepturilor copilului 2014-2020”. “Ne dorim să avem copii sănătoşi şi educaţi dar şi mai puţine abuzuri asupra copiilor. Am lucrat extins cu toate structurile guvernamentale şi neguvernamentale, am ţinut cont de recomandările Comisiei Europene. Ne dorim să avem o abordare integrată, să nu mai lucrăm separat pentru violenţa în familie, traficul de persoane, ori violenţa sexuală.” a declarat Simona Oproiu, şef serviciu ANPDCA.

Violenţa este o formă extremă a abuzului, dar şi o formă extremă de exprimare a neglijenţei. Pentru a găsi solutii la prevenirea abuzului şi violenţei trebuie să stabilim ce anume defineşte concret cele două concepte. În ultimii 5 ani am avut două cazuri de condamnări pentru copii torturaţi sau ucişi de asistenţi maternali. Sunt două cazuri fără precedent care nu au antrenat măsuri legislative drastice. Violenţa din centrele de plasament apare de la îngrijitor la copii, dar şi între copii. Sunt necesare măsuri legislative drastice care să atragă atenţia asupra problemei copiilor din centrele de plasament.” a declarat Bogdan Simion, Preşedinte Onorific Federaţia Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Copil (FONPC), director executiv SERA.

FONPC solicită tuturor actorilor politici şi guvernamentali să conştientizeze şi să prioritizeze investiţia într-un plan naţional pentru bunăstarea copilului prin alocarea de resurse în sectorul de protecţie a copilului, educaţie şi sănătate. Totodată este necesară alocarea de resurse şi consolidarea serviciilor de monitorizare, prevenire şi intervenţie, precum şi punerea în aplicare a pachetului legislativ deja existent.

FONPC pledează pentru înfiinţarea unei instituţii distincte cu rol în monitorizarea, promovarea şi protecţia drepturilor copilului, un Comisar pentru Drepturile Copilului în România, precum si monitorizarea aplicarii corecte a legislatiei vizand protectia Drepturilor Copilului si a functionarii efective a mecanismelor prevazute de legislatie. În prezent, abuzurile asupra copiilor pot fi semnalate Avocatului Poporului, prin Departamentul pentru drepturile copilului, ale familiei, tinerilor, pensionarilor, persoanelor cu handicap, dar şi Asociaţiei Telefonul Copilului 116111 - număr unic european.

La dezbatere au participat reprezentanţii Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie,  Avocatului Copilului – Adjunctul Avocatului Poporului, UNICEF România, Asociaţiei Telefonului Copilului, Federaţiei Organizaţiilor Neguvernamentale Pentru Copil, pecum şi alţi reprezentanţi ai societăţii civile. Evenimentul s-a bucurat, de asemenea, de prezenţa mass mediei.

Pentru mai multe informații, vă invităm să contactați Federatia Organizaţiilor Neguvernamentale Pentru Copil (FONPC) la telefon: +40 753 01 28 66, +40 753 01 28 96, fax: +4 021 326 84 58, e-mail: Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea. , website: www.fonpc.ro. Persoană de contact: Roxana Ogrendil, Director Executiv FONPC, e-mail: Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea.

Cu ocazia Zilei Internaționale a Drepturilor Copilului, sărbătorită ȋn fiecare an la 20 noiembrie, Federația Organizațiilor Neguvernamentale Pentru Copil (FONPC) organizează ȋn luna noiembrie 2014, pentru al V-lea an consecutiv, Festivalul Drepturile Copilului. Evenimentul, care a avut loc pentru prima oară ȋn anul 2009, este unic în România și are ca scop sensibilizarea opiniei publice asupra responsabilităților care revin tuturor membrilor societății civile românești, ȋn ceea ce priveşte respectarea, promovarea și protecția drepturilor copilului.

De 5 ani, implicarea şi participarea numeroşilor parteneri publici şi privați fac posibilă desfăşurarea acțiunilor Festivalului, prin punerea la dispoziție a spațiilor pentru difuzarea spectacolelor şi, ȋn special, prin asigurarea resurselor financiare şi umane. Astfel, FONPC a coordonat de-a lungul timpului acțiuni pilotate sau acompaniate de numeroase asociații, fundații sau instituții.

Această punere în comun a resurselor financiare și umane este cea care permite FONPC-ului să dezvolte, cu ajutorul unor mijloace adaptate tuturor vȃrstelor, un program care vizează un public larg, ȋn scopul sensibilizării opiniei publice cu privire la Drepturile copilului, valorizării acțiunii din sectorul privat și, în cele din urmă, pentru a atrage atenția guvernului asupra necesității de a face din Drepturilor Copilului o prioritate națională.

Festivalul Drepturilor Copilului - ediţia a V-a este un proiect implementat de FONPC în parteneriat cu Ambasada Franţei, Institutul Francez Bucureşti, Delegaţia Wallonie Bruxelles, Ambasada Elveţiei, Organizaţia Internaţională a Francofoniei, Institutul Polonez din Bucureşti, Fundaţia Parada, Fundaţia Terre des hommes, Fundaţia Internaţională pentru Copil şi Familie „Dr. Alexandra Zugrăvescu”, Fundatia Valentina România, Fundația Concordia România

București, 26 iunie 2014 – Reprezentanți ai coalițiilor naționale de ONG-uri pentru drepturile copilului și oficiali de stat din Armenia, Azerbaijan, Georgia și Republica Moldova au participat între 23 și 27 iunie la o vizită de studiu în București, în cadrul proiectului „ChildPact - Împreună pentru copii: Coaliţii de ONG-uri mai puternice în regiunea Mării Negre”, proiect care facilitează procesul de învăţare prin împărtășirea experienței valoroase a României.

Participanții s-au întâlnit cu reprezentanți ai Guvernului, ai organizațiilor non-guvernamentale locale si internaționale cu sediul in România, precum și cu alţi actori angajați în procesele de reformă a protecției copilului.

Agenda a inclus vizite la: Autoritătea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie .- ANPDCA, Direcțiile Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului ale Sectoarelor 5 și 6, Federaţia Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Copil – FONPC, World Vision România, SOS Satele Copiilor România, UNICEF, Asociația Valentina, Asociația Fraților Mariști, Fundația Sensiblu. Participanțíi au vizitat o serie de structuri cu servicii sociale pentru copii dezvoltate în România în ultimii 20 de ani și au avut ocazia să pună întrebări practice despre organizarea lor, succesele și provocările în crearea și dezvoltarea acestora.

Printre modelele de servicii incluse în agenda vizitei, se numără:case de tip familial; centre de zi; programe de prevenirea abandonului și dezinstituționalizare / închidere de centre de plasament transformate în complexe de servicii sociale pentru copii; centru de consiliere pentru femei și copii victime ale violenței domestice; servicii de prevenire a abandonului școlar, program afterschool.

Doamna Gabriela Coman, Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie a afirmat următoarele:Am arătat oaspeților că este foarte important să existe o bună înțelegere a reformelor pe care doresc să le implementeze în domeniul protecției copilului. Este importantă nu doar înțelegerea la nivel politic, dar și la nivelul celor care vor implementa reformele. Am asigurat participanților interesul și disponibilitatea României de a pune la dispoziție experiența noastră în acest domeniu și a de a învăța în continuare unii de la alții despre modele de succes.”

Se estimeaza ca la nivel regional, în țările în care activează ChildPact, peste 500.000 de copii sunt în situație de vulnerabilitate datorită lipsei serviciilor de protecție a copilului la nivelul comunităților locale. Copiii din familiile cele mai vulnerabile sunt în continuare separați de familiile lor și plasați în instituții, nu au acces la servicii de recuperare dacă au o dizabilitate, nu beneficiază de servicii de sprijin pentru reintegrare socială. a declarat doamna Mirela Oprea, Secretarul General al ChildPact.

Experienţa României în domeniul protecției copilului este o experienţă valoroasă, iar prin acest proiect implementat de World Vision Romania și FONPC, se dorește facilitarea unui schimb de bune practici în asigurarea unei vieți mai bune pentru cei mai vulnerabili copii din regiune. a declarat doamna Daniela Buzducea, Director de Advocacy la World Vision Romania.

Domnul Bogdan Simion, Preşedintele onorific al FONPC a prezentat participanţilor evoluţiile pe care „România le-a avut de-a lungul anilor în reforma sistemului social şi diversitatea serviciilor sociale. Un exemplu privind reala dezinsituţionalizare a copiilor este plasarea copilului la Asistentul Maternal Profesionist. Începând din anul 1997 această formă de protecţie a fost concepută ca şi alternativa temporară de protecţie. La finele lui 2007 se înregistrau 20.380 de copii plasaţi la 15.225 de asistenţi maternali profesionişti iar în 2013, 19.020 de copii erau în asistenţă maternală, menţionând totodată că această meserie a făcut posibil ca aproximativ 20.000 de  copii, anual să aibă o şansă la dezvoltare.” a spus Bogdan Simion.

Vizita de studiu face parte dintr-o suită de schimburi de experiență care vor ajuta țările din regiune să evite greșeli sau întârzieri evitabile în reforma sistemelor de protecție a copilului, să se inspire astfel încât să ia cele mai potrivite decizii în favoarea copiilor vulnerabili.

Mira Antonyan, reprezentant al Centrului de Suport al Fundației Armene pentru Ajutor, profesor la Universitatea din Yerevan, Asociația Armeană a Lucrătorilor Sociali) a apreciat:  „Vom merge acasă cu dorinţa de a crea şi în Armenia o legislaţie în domeniul protecţiei drepturilor copilului, aşa cum are România”.

Toți participanții, atât reprezentanții ong-urilor cât și cei din structurile guvernamentale din toate țările, au apreciat complexitatea și buna structurare a programului. ”Ne-am familiarizat cu un spectru larg de servicii pentru copiii aflați în dificultate care sunt în situații de risc, rămași fără ocrotire părintească. Deasemenea, pentru fiecare țară implicată a fost imperios necesar să afle de la colegii din România despre experiențele lor privind reformele de protecție, în special a copilului, în contexțul în care țara lor a aderat la Uniunea Europeană.” a completat Anastasia Gruzin, Consultant Superior în Ministerului Muncii, Protecției Sociale și Familiei din Republica Moldova, Direcția de Politici e Protecție a Familiei și Drepturile Copilului, Secția Protecția Drepturilor Copilului.

Participanţii au agreat la final că vizita de studiu a constituit forumul ideal, întrucât ţările participante, ţări post-comuniste, împărtăşesc contexte politic şi social similare. De asemenea, vor lucra împreună la construirea unui index de protecție a copilului care să monitorizeze progresele și decalajele reformelor din protecția copiilor din țările din regiune. Totodată vizita a reprezentat o bună oportunitate pentru întărirea parteneriatului între societatea civilă şi reprezentanţii guvernelelor, întrucât din partea fiecărei ţări au participat atât reprezentanţi ai ong-urilor, cât şi ai instituţiilor publice pentru protecţia copilului.

Impreună pentru copii: Coaliţii de ONGuri mai puternice în regiunea Marii Negre” este un proiect finanţat de Ministerul Afacerilor Externe, prin Programul de Asistenţa Oficiala pentru Dezvoltare și implementat de UNDP – BRC (Programul de Dezvoltare al Națiunilor Unite - Centrul Regional din Bratislava), în parteneriat cu World Vision România, Federaţia Organizaţiilor Neguvernamentale Pentru „Copil” (FONPC), Coaliţia pentru Copii din Armenia, Organizaţia „Reliable future” din Azerbaijan, World Vision Georgia și APSCF Moldova.

Coaliţia ChildPact a fost creată în anul 2011 în cadrul Forumului ONG la Marea Neagră din 2011. ChildPact reprezintă 600 de organizaţii non-guvernamentale din regiune, ce lucrează cu peste 500.000 de copii vulnerabili. ChildPact consideră că, fiind un subiect ‚non-sensibil’, cooperarea regională pentru protecţia copilului deschide noi oportunităţi de dialog și de construire a încrederii între ţările din regiune: pacea și securitate în regiunea noastră ar trebui să înceapă prin copii. Mai multe informaţii la : www.childpact.org.

 

Pentrumaimulteinformaţii:

Mirel Oprea Secreta Genera ChildPact    
mirela_oprea@wvi.org;telefon:0731 444636

Roxana Ogrendil, Coordonator Comunicare şi Marketing FONPC

Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea. , telefon: 0749 032 255

 

Împreună pentru copii: Coaliţii de ONG-uri mai puternice în regiunea Mării Negre”


PARTENERII DE PROIECT

World Vision România este o organizaţie creștina, care desfașoară programe de intervenţie umanitară de urgenţă, de dezvoltare comunitară și advocacy punând în centrul activităţii bunăstarea copilului. Organizaţia se concentrează asupra muncii cu copiii, familiile și comunităţile rurale, în scopul depășirii sărăciei și nedreptăţii. Inspiraţi de valori creștine, lucrăm cu persoanele cele mai vulnerabile din lume, indiferent de religie, rasă, etnie sau gen. De-a lungul celor 24 ani de activitate în România, World Vision a fost un partener important în reformarea sistemului de protecţie a copilului. Mai multe informaţii pe www.worldvision.ro

Federaţia Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Copil (FONPC) din România reunește 75 de organizaţii non-guvernamentale care activează în domeniul protecţiei copilului. Fiind principalul partener de dialog al autorităţilor publice începând cu anul 1997, FONPC este specializată în dezvoltarea politicilor sociale pentru copii. Activităţile și programele FONPC sunt centrate pe: promovarea drepturilor copilului; monitorizarea respectării drepturilor copilului; întărirea capacităţii organizaţionale a federaţiei și a membrilor săi. Pentru a-și atinge obiectivele, FONPC lucrează în strânsă colaborare cu autorităţile locale și naţionale, organizaţii internaţionale, instituţii europene, organizaţii si reprezentanţi ai societăţii civile, comunităţi locale și alţi actori interesaţi în promovarea drepturilor copiilor. Mai multe informaţii pewww.fonpc.ro

„Child Protection Network” din Armenia reunește 32 de organizaţii non-guvernamentale care activează împreună pentru creșterea calităţii serviciilor sociale destinate copiilor vulnerabili și familiilor lor. Înfiinţată în 2005 pentru a aborda și a acţiona în mod sistemic în domeniul protecţiei copilului, coaliţia militează pentru îmbunătăţirea sistemului naţional de protecţia copilului. Activităţile și programele coaliţiei includ: promovarea de politici publice pentru copii; dezvoltarea de parteneriate sociale între stat și actori non-guvernamental de profil; și consolidarea organizaţiilor non-profit.

„NGO Alliance for Children Rights” din Azerbaijan reunește 80 de organizaţii non-guvernamentale care activează în domeniul protecţiei copilului. Coaliţia se implică activ în reformarea sistemului social de protecţie a copilului, activităţile sale principale fiind concentrate asupra: dezvoltarea de politici publice; sensibilizarea publică cu privire la problematicile protecţiei și drepturilor copiilor vulnerabili; întărirea capacităţii membrilor săi pentru ca aceștia să livreze servicii mai eficiente pentru bunăstarea copiilor. Una dintre reușitele remarcabile ale coaliţiei a fost iniţierea, documentarea și implementarea sistemului de justiţie juvenilă din Azerbaijan.

„The Coalition for Child and Youth Welfare” din Georgia reunește 22 de organizaţii non-guvernamentale orientate către ajutorarea copiilor și a tinerilor, care activează împreună pentru prevenţia instituţionalizări copiilor; drepturile copiilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului; înfiinţarea de servicii de justiţie juvenilă; protecţia copiilor împotriva violenţei, exploatării și abandonului. CCYW a fost fondată în 2012 cu sprijinul World Vision Georgia și activează pentru a deveni un partener de dialog pentru autortăţile publice. World Vision Georgia este partener în cadrul proiectului, în numele CCYW.

„Alianţa ONG-urilor active în domeniul protecţiei sociale a copilului și familiei” (APSCF) din Republica Moldova reunește 127 de organizaţii non-guvernamentale care activează împreună pentru asigurarea bunăstarii copiilor încă din anul 2002. Misiunea coaliţiei este aceea de a întări capacitatea membrilor săi pentru a dezvolta și a promova bune practici și politici sociale eficiente pentru protecţia copiilor și bunăstarea familiilor lor. Activităţile principale ale APSCF se concentrează asupra: dezvoltării expertizei membrilor APSCF pentru monitorizarea Convenţiei Naţiunilor Unite pentru Drepturile Copilului; încurajării participării active și responsabile  a ONG-urilor în procesul de elaborare de politici publice în domeniul protecţiei copilului; organizării de sesiuni speciale pentru formarea de experţi în domeniu; militării pentru un sistem social îmbunătăţit pentru protecţia copilului.

 

Toţi partenerii de proiect sunt membri ai ChildPact ChildPact, Coaliţia de protecţia copilului din regiunea extinsă a Mării Negre. Creat în 2011 la Forumul ONG la Marea Neagră (susţinut de Ministerul Afacerilor Externe și Comisia Europeană), ChildPact reprezintă 600 de organziaţii non-guvernamentale ce lucrează cu mai mult de 500.000 de copii vulnerabili din 10 ţări diferite. Obiectivele ChildPact sunt: întarirea rolului si capacitatii organizatiilor societatii civile prin dezvoltarea si monitorizarea de politici publice privitoare la protectia si bunastarea copiilor din regiunea extinsa a Marii Negre; promovarea unui mediu propice activitatii coalitiilor nationale si regionale ale societatii civile; promovarea publica a drepturilor copilului si a problematicilor legate de protectia lor în contexte nationale si regionale; promovarea cooperarii regionale. Mai multe informaţii despre ChildPact: www.childpact.org.

 

 

 

 

 

 


 

 

 

 

 

 

 

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Bucureşti, 22 mai 2014

Federaţia Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Copil (FONPC) în parteneriat cu Fundaţia Parteneri pentru Dezvoltare Locală (FPDL) a organizat azi, 22 mai 2014, la Ministerul Muncii, Familiei, Protectiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice dezbaterea  cu tema „Dezvoltarea capacităţii instituţionale a ONG-urilor pentru a furniza servicii sociale şi a ameliora politicile publice”.

În prezenţa a 60 de profesionişti din domeniul protecţiei drepturilor copilului, reprezentanţi ai: Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice şi Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţii, Direcţiilor Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Drepturilor Copilului, UNICEF, Organizaţiilor Neguvernamentale şi mass-mediei; s-au dezbătut teme legate de dezvoltarea serviciilor sociale din România. Faptul că astăzi România mai are încă aproximativ 62 000 de copii în sistemul de protecţie ne obligă să ne gândim la soluţii mult mai eficiente pentru reintegrarea lor şi pentru prevenirea părăsirii copilului. Numărul copiilor aflaţi în sărăcie absolută se apropie de 90 000 ceea ce înseamnă că nevoia de servicii sociale este mult mai mare faţă de capacitatea pe care o are sistemul de protecţie socială.

„Vreau ca anul acesta să avem rezultate palpabile, să aducem serviciile sociale la locul pe care îl merită. Dezvoltarea serviciilor sociale este deja inclusă în toate Strategiile MMFPSPV: strategia pentru drepturile copilului, strategia pentru persoanele cu dizabilităţi şi cea pentru incluziune socială”, a declarat Codrin Scutaru, Secretar de stat MMFPSPV. Domnia sa a declarat că beneficile sociale au un impact mic şi pe termen limitat asupra beneficiarilor iar rezultatele nu sunt controlabile, în comparaţie cu serviciile sociale care au impact pe termen lung şi sunt cele care dau succesul reformei în sistemul de asistenţă socială.

Proiectele pe care organizaţiile neguvernamentale le vor realiza în următoarea perioadă vor  aduce cu siguranţă un sprijin în vederea dezvoltării serviciilor sociale dar şi procesului de ameliorare a politicilor publice la nivel naţional. „Componenta de reţele dar şi cea de serivcii sociale a fondurilor SEE 2009, va contribui la dezvoltarea serviciilor sociale şi sperăm ca la sfârşitul derulării tuturor proiectelor pe aceste fonduri, societatea civilă să aibă o voce puternică şi comună iar contractarea serviciilor să fie un fapt concret şi realizabil” a declarat Simona Constantinescu, Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile – FDSC.

Reprezentanţa UNICEF este unul dintre actorii importanţi la nivel naţional şi internaţional în ameliorarea politicilor publice şi reformei în asistenţa socială. „Trei provocări care ţin de schimbări majore de paradigmă ar trebui să fie în centrul atenţiei tuturor: trecerea de la servicii bazate pe instituţii la servicii comunitare de bază, acţionând prin prevenire în primul rând şi nu prin intervenţie; abordarea inter-sectorială, integrată a copilului şi familiei şi nu cea sectorială, izolată; reducerea disparităţilor între mediul rural şi cel urban, în ceea ce priveşte dezvoltarea de servicii”, a declarat Voica Pop, UNICEF. 

„Avem o responsabilitate comună, noi Organizaţiile Neguvernamentale şi Autorităţile Publice locale şi centrale în vederea dezvoltării serviciilor sociale” a declarat Ionuţ Jugureanu Vice-preşedinte FONPC. Bogdan Simion, Fundaţia Sera a subliniat faptul că 90% din bugetul de stat pentru serviciile sociale se îndreaptă către DGASPC, în condiţiile în care datele Ministerului Muncii şi cele ale FDSC arată că ONG-urile sunt la acelaşi nivel de dezvoltare a serviciilor sociale, 49% din furnizorii acreditaţi de servicii sociale şi 49,46% din serviciile acreditate din România sunt furnizori privaţi, adică ONG-uri”.

Ionel Armeanu, Director DGASPC Vaslui a subliniat importanţa revizurii standardelor pentru serviciile sociale şi cele de cost. „Standardele existente nu sunt, din păcate, adaptate nevoilor şi condiţiilor din ţara noastră. Este nevoie de asemenea, de strategii judeţene, locale care să fie în concordanţă cu cele de la nivel naţional. Salarizarea profesioniştilor din domeniul social şi condiţiile de muncă sunt puncte extrem de importante pe care România va trebui să le abordeze cu prioritate”, a declarat domnia sa.

Discuţiile acestei întâlniri s-au purtat în jurul a două tematici: rolul Ong-urilor de furnizor de servicii şi importanţa finanţării acestor servicii din fonduri publice şi rolul pe care mass-media îl poate avea în promovarea imaginii reale a sectorului neguvernamental, al serviciilor sociale.

Active Watch, a realizat o serie de cercetări cu privire la libertatea de exprimare şi rolul mass-mediei. Concluziile au fost că „Presa are nevoie sprijin pentru a ajunge la auto-reglementare şi responsabilizare, ca să devină un partener în vederea promovării politicilor publice”.

Concluziile acestei întâlniri, agreate atât de către sectorul neguvernamental, cât şi de cel public, au fost:

Sistemul actual de servicii sociale este în acest moment într-un mare risc, lipsa resurselor umane este ca „o bombă care stă să explodeze”. Faptul că, spre exemplu, un singur profesionist supraveghează pe timp de noape 30 de persoane cu dizabilităţi, cu handicap sever, reprezintă un mare risc şi pentru profesionistul în cauză dar şi pentru beneficiari.

Este nevoie de un cadru legislativ coerent şi de mecanisme concrete şi metodologii pentru realizarea contractării serviciilor sociale. Aceasta însemnă mecanisme la nivelul Consiliilor Judeţene pentru analiza nevoilor şi programarea serviciilor, precum şi de contractare a serviciilor.

Pregătirea autorităţilor publice locale şi a ONG-urilor va fi obligatorie pentru procesul de contractare. Contractarea serviciilor sociale va duce la un plus de calitate, cu aceleaşi costuri se vor derula servicii mult mai perfomante şi adaptate nevoilor. Contractarea va permite cu siguranţă angajarea personalului necesar în serviciile sociale şi va contribuil la formarea acestora.

Evenimentul a fost prilejuit de lansarea proiectului „Dezvoltare strategică pentru apărarea drepturilor copilului”, proiect finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România, pe care Federaţia Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Copil (FONPC) îl va derula în următoarele 15 luni în parteneriat cu Fundaţia Parteneri pentru Dezvoltare Locală (FPDL). Proiectul vizează consolidarea capacităţii organizaţionale a FONPC şi a membrilor săi, de a oferi copiilor servicii sociale de calitate şi performante, de a răspunde profesionist şi cu promptitudine nevoilor comunităţii şi de a monitoriza şi evalua în timp real politicile publice.

Proiectul este finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul programului Fondului ONG în România (www.fondong.fdsc.ro). Bugetul proiectului este de 184.531,00 Euro, din care 147.108,11 Euro finanţare nerambursabilă, restul  sumei fiind acoperită prin contribuţia FONPC şi a partenerului FPDL

Informaţii suplimentare se pot obţine la telefon/fax  021 314 66 11, telefon mobil: 0744 81 96 97, email  Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea. ,  persoană de contact: Adina Ovedenie, Manager Proiect.

Daniela Gheorghe

Director Executiv FONPC

 

  

Conţinutul acestui website nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a granturilor SEE 2009-2014. Întreaga răspundere asupra corectitudinii şi coerenţei informaţiilor prezentate revine iniţiatorilor website-ului.

 

 

 

 

 

Marti 18 martie  2014  în cadrul Galei Naţionale a Excelenţei în Asistenţa Socială s-au premiat asistenti sociali  si personalitatile  care sustin asistenta sociala.

Seara de Gală  a avut loc la Teatrul Nottara din București   în prezența a numeroase personalități din mediul instituţional şi neguvernamental, deputaţi, senatori şi secretari de stat din cadrul Ministerului Muncii, Familie, Protecţie Sociale şi Persoanelor Vârstnice.

 Amfitrionul Galei a fost Andreea Marin care a creat o atmosferă de sărbătoare, plină de emoţie şi sensibilitate.

 Câștigătorii Naţionale a Excelenţei în Asistenţa Socială ediția 2014  sunt:

 Categoria Asistentul Social al Anului 2013

 

Premiul Asistentul Social al Anului 2013

 CLOCOTICI OANA-MARIA (Bucureşti)

  

Categoria Asistenţi Sociali ai Anului 2013

Premiul pentru asistentul social din domeniul protecţiei drepturilor copilului

 BALTAG STELA-GABRIELA (Iaşi)

 

Premiul pentru asistentul social din domeniul persoanelor cu dizabilităţi

BALMOŞ GEORGETA-NICULINA (Suceava)

 

Premiul pentru asistentul social din domeniul sănătate – servicii medicale

ANTON ANDREEA-FELICIA (Bucureşti)

 

Premiul pentru asistentul social din domeniul reintegrării sociale a persoanei private de libertate

ROTARU IONUŢ (Tulcea)

  

Premiul pentru asistentul social din domeniul persoanelor fără adăpost şi promovarea conceptului „Housing first”

NEACŞU IONUŢ (Arges)

 

Premiul pentru asistentul social din domeniul persoanelor vârstnice şi ingrijrii la domiciliu

MUNTEAN  (TANASESCU) RALUCA ADRIANA (Alba)

 

Premiul pentru asistentul social din domeniul combaterii discriminării/ minorităţi

MIRON ANDRADA-MIRELA-IULIA (Bistriţa Năsăud)

 

Premiul pentru asistentul social din domeniul incluziunii sociale – economie socială

CSATLOS-DIMA IOSIF (Timiş)

 

Premiul pentru asistentul social din domeniul asistenţei sociale comunitare

MARINOIU RODICA (Bacău)

 

Premiul pentru asistentul social din domeniul combaterii traficului de fiinţe umane, prevenirii/reducerii riscurilor asociate consumului de droguri şi practicării sexului comercial

DOROFTEI ELENA (Neamţ)

 

Categoria Personalităţi care susţin Asistenţa Socială

Premiul pentru jurnalism

HERLO PAULA (Pro TV)

 

Premiul politicianul anului

FRUNZĂVERDE SORIN (Preşedintele Consiliului Judeţean Caraş - Severin)

 

Premiul instituţia anului

ADMINISTRAŢIA SOCIAL COMUNITARĂ ORADEA

 

Premiul personalitatea anului 2013 în promovarea educaţiei şi formării în asistenţa socială

NEAMŢU NICOLETA-CHIVUŢA (Universitatea "Babes-Bolyai" din Cluj Napoca)

 

Premiul de excelenţă pentru promovarea profesie liberale de asistent social

VOJ IOAN MARIUS (Alba)

 

Premiul pentru întreaga cariera în promovarea asistenţei sociale

GULIMAN VALERIA (Sibiu)

 

Premiul pentru cea mai activă sucursală CNASR

SUCURSALA TERITORIALĂ IAŞI

 

Mulţumim pentru sprijinul acordat, Andreei Marin şi tuturor partenerilor galei, care se regăsesc la secţiunea parteneri pe  site-ul galei : gala.cnasr.ro

Pentru informaţii suplimentare, persoana de contact este Romelia Blejan, Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea. .

www.cnasr.rogala.cnasr.ro 

Break barriers, open doors: for an inclusive society for all

Având în vedere faptul că ziua de 3 decembrie este proclamată de Adunarea Generală a ONU ca Zi Internaţională a Persoanelor cu Dizabilităţi (rezoluţia 47/3), Federaţia ONG-urilor Pentru Copil (FONPC), reprezentând 75 de organizaţii ne-guvernamentale, active în domeniul protecţiei drepturilor copilului, susţine urgentarea intervenţiilor în domeniul dizabilităţii şi afirmă argumentat că:

Procesul de egalizare a şanselor pentru copiii cu dizabilităţi trebuie mult accelerat pentru că numeroase bariere împiedică aceşti copii să primească tot sprijinul de care au nevoie pentru a creşte şi a se dezvolta ca viitori cetăţeni ai României.

Prezentul document de poziţie se bazează pe experienţa şi expertiza în domeniul dizabilităţii a organizaţiilor membre FONPC şi încurajează acţiunea comună şi de susţinere a tuturor celor care cred în faptul că suntem responsabili pentru eliminarea tuturor obstacolelor care separă copiii cu dizabilităţi de ceilalţi copii şi îi condamnă la marginalizare sau segregare.

Fiecare copil are dreptul la educaţie dar nu toţi copiii cu dizabilităţi ajung la şcoală.

Organizaţiile membre consideră că principalele bariere în incluziunea şcolară sunt:

  • Lipsa unei legislaţii coerente şi a unei strategii pe termen lung.
  • Imposibilitatea de a accede la toate spaţiile şi resursele şcolii, în condiţiile în care sunt accesibilizate doar intrările în şcoală (în multe cazuri nici acestea).
  • Dificultatea transportului către/de la şcoală.
  • Informarea şi pregătirea insuficientă a cadrelor didactice privind lucrul cu copilul cu dizabilităţi (nu ştiu cum să abordeze un copil cu nevoi speciale şi au dificultăţi în lucrul cu acesta), rareori instrumentele specifice educaţiei sunt adaptate la nevoile individuale ale copilului.
  • Insuficienţa programelor de recuperare/serviciilor de specialitate de pe raza de domiciliu al copilului sau a inaccesibilităţii acestora (cost, distanţă fizică, program).
  • Lipsa de disponibilitate obiectivă – clase numeric prea mari - sau subiectivă – neştiinţa, teama că ceilalţi copii ar putea leza fizic copiii cu dizabilităţi (îi pun să stea într-un colţ protejat) a cadrelor didactice, mentalităţi nepotrivite ale unor cadre didactice: directori, profesori, învăţători şi refuzul acestora de a-i accepta în şcoală/clasă.
  • Timp prea puţin alocat de profesorii de sprijin copiilor cu dizabilităţi (aceştia lucrează 16 ore pe săptămână, au 8 copii, ceea ce înseamnă 2 ore/săptămână/copil), lipsa profesorilor itineranţi.
  • Probleme legate de toleranţa colegilor de clasă, a părinţilor acestora, a cadrelor didactice.
  • Resurse insuficiente (număr insuficient de profesori de sprijin; programele adaptate sunt realizate pentru puţini copii.
  • Mentalitatea (atât a unor cadre didactice cât şi a multor părinţi care au copii fără dizabilitaţi).
  • Fiecare copil cu dizabilităţi are dreptul la viaţă împlinită şi decentă, să i se garanteze demnitatea, să i se favorizeze autonomia şi să i se faciliteze participarea activă la viaţa comunităţii.
  • Organizaţiile membre consideră că principalele bariere în incluziunea socială sunt:
  • Legislaţia incompletă, lipsa unei monitorizări atente a aplicării legilor în vigoare; neaplicarea măsurilor coercitive faţă de instituţiile care nu respectă legislaţia.
  • Lipsa unităţii între diferite politici/strategii naţionale (educaţie, sănătate, protecţie socială, incluziune pe piaţa muncii).
  • Insuficienţa serviciilor: centre de recuperare, centre de zi, centre de respiro, de socializare şi costurile ridicate ale terapiilor, serviciilor de recuperare şi tratamentelor medicale.
  • Discriminarea, lipsa de respect, lipsa de empatie. Comunităţile nu recunosc potenţialul persoanelor cu dizabilităţi. Societatea este puţin tolerantă cu diferenţa, lipseşte educaţia din şcoli.
  • Infrastructura neadaptată persoanelor cu dizabilităţi (în mod special transportul).
  • Lipsa unor structuri de sprijin la nivel de şcoală, comunitate, mass-media; programele, proiectele care includ copii cu dizabilităţi sunt reduse ca număr şi impact.
  • Alocări bugetare mici pentru dezvoltarea de servicii locale.
  • Lipsa informaţiilor de calitate despre tratamente, servicii existente, drepturi ale persoanelor cu dizabilităţi; necesităţile şi drepturile persoanelor cu dizabilităţi sunt vag cunoscute.
  • Veniturile mici ale familiilor care au în îngrijire copii cu handicap, în special familiile monoparentale şi cele cu 2 copii cu handicap.
  • Birocraţia excesivă.
  • Oportunităţi foarte reduse pentru dezvoltarea abilităţilor copiilor cu dizabilităţi, mai ales în zonele rurale, oraşele mici (de exemplu, numărul extrem de redus al centrelor de diagnoză şi intervenţie timpurie; numărul insuficient al centrelor de zi/de recuperare pentru copii cu dizabilităţi, etc).

Copiii cu dizabilităţi sunt discriminaţi, marginalizaţi şi chiar excluşi din viaţa comunităţii, în foarte multe cazuri.

Principalele bariere de atitudine pe care organizaţiile membre le-au identificat sunt:

  • Ideea că aceşti copii trebuie ţinuţi acasă, nu scoşi în public.
  • Astfel de copii sunt elemente perturbatoare în şcoala de masă (“are dizabilităţi, să meargă la şcoala specială”). Anii în care handicapul era ascuns în case sau cămine spital are încă repercursiuni.
  • Mentalitatea românească („handicapatule” etc), prejudecăţile, stereotipurile.
  • Necunoaşterea potenţialului acestor persoane.
  • Lipsa unor campanii de promovare a unor modele de succes.
  • Lipsa de informare a comunităţii privind aspecte de baza ale dizabilităţilor, drepturile copilului.
  • Slaba autoreprezentare, participarea copiilor cu dizabilitaţi.
  • Marginalizarea din partea societăţii manifestată în toate mediile sociale şi lipsa de înţelegere a nevoilor acestor copii.
  • Interesul scăzut al autorităţilor la nivel local cât şi central faţă de problemele acestora.
  • Caracterul preponderent teoretic al educaţiei româneşti, activităţile efective în care copiii, începând cu vârstele cele mai mici, să fie implicaţi efectiv în activităţi de înţelegere, toleranţă şi sprijin al persoanelor cu dizabilităţi.
  • Neasumarea responsabilităţii faţă de integrarea acestora.

Copiii cu dizabilităţi sunt puţin vizibili: de multe ori nu au cum să iasă din casă, în multe cazuri nu sunt acceptaţi în şcoala obişnuită, părinţii nu le pot achiziţiona dispozitivele tehnice necesare, nu sunt în parc la joacă, nu sunt ascultaţi sau nu-şi găsesc formele de comunicare ... „Am nevoie de aripi” – spune o organizaţie - pentru combaterea neadaptării mediului fizic, clădiri, mijloace de transport ş.a.m.d.

Pentru asigurarea protecţiei drepturilor copiilor cu dizabilităţi, FONPC şi organizaţiile membre îşi asumă ca teme de advocacy:

  • Educaţia pentru acceptarea diferenţei, pentru apreciarea valorilor reale umane, a unicităţii valoroase a omului, începută de la grădiniţă – prin joc – continuată ca materie obligatorie în şcoală.
  • Elaborarea unei politici privind “mica copilărie”, de îngrijire şi educaţie a copilului preşcolar, într-un ansamblu diversificat de servicii şi/sau prestaţii financiare.
  • Măsuri, inclusiv legislative, pentru prevenirea violenţei de orice natură, asupra copiilor (violenţă fizică, psihologică, sexuală, exploatare şi abuz, răpire de copii, trafic, violenţă domestică, pornografie infantilă).
  • Dezvoltarea voluntariatului.
  • Stimularea familiilor să creeze asociaţii de părinţi, pentru a fi o forţă, alături de ong-urile furnizoare de servicii, dar şi pentru a face pledoarie pentru îmbunătăţirea serviciilor publice.
  • Finanţarea pentru ONG-uri furnizoare de servicii, în proporţie de 80%, a serviciilor pentru copii cu dizabilităţi de la bugetul de stat, adică în mod egal cu ceea ce primesc furnizorii publici de servicii sociale.
  • Diversificarea serviciilor pentru copilul cu dizabilităţi, în defavoarea prestaţiilor financiare, care menţin copilul în starea de izolare şi inactivitate (servicii care ar trebui să existe obligatoriu la nivelul fiecarui consiliu local).
  • Încadrarea persoanelor cu dizabilităţi, în mod deosebit a copiilor cu autism care au împlinit vârsta de 18 ani.
  • Îmbunătăţirea calităţii vieţii şi a serviciilor pentru copiii cu dizabilităţi din mediul rural.
  • Responsabilizarea privitor la problemele de inserţie socială cu care se confruntă aceste persoane.
  • Promovarea participării şi implicării persoanelor cu dizabilităţi în dezvoltarea de politici publice.
  • Realizarea unui dialog constant cu organizaţiile neguvernamentale care reprezintă interesele persoanelor cu dizabilităţi.
  • Acces la învăţământul de masă (pregătirea cadrelor didactice, sensibilizarea părinţilor şi copiilor fără dizabilităţi, accesibilizarea clădirilor, adaptarea curriculei, sau creşterea calităţii învăţământului special).
  • Creşterea veniturilor familiilor care au în îngrijire copii cu dizabilităţi prin acordarea de noi facilităţi şi prin acordarea la timp a facilităţilor de care beneficiază.
  • Eliminarea birocraţiei prin simplificarea documentelor necesare la dosarul de evaluare şi încadrare în grad de handicap, eliminând astfel epuizarea fizică şi psihică a părinţilor cât şi a copiilor (ex.: pentru comisia de evaluare au de făcut foarte multe drumuri pentru a obţine documentele solicitate la dosar, mergând de la un cabinet la altul împreuna cu copilul şi aşteptând ore în şir pentru eliberarea documentului solicitat).
  • Promovarea imaginii pozitive a imaginii copilului cu dizabilităţi prin intermediul mass-media.
  • Asigurarea unui procent mai mare din PIB pentru educaţie, protecţie socială (în special pentru servicii sociale specializate pentru copii cu dizabilităţi şi familiile lor.

Organizaţiile membre consideră ca principalele priorităţi pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii copiilor cu dizabilităţi şi ale familiilor acestora sunt:

  • Legislaţie adecvată şi respectată.
  • Crearea la nivelul fiecărei comunităţi de servicii adaptate, suficiente şi care să asigure un continuum : centre de recuperare, centre săptămânale, centre respiro, ateliere protejate; centre de diagnostic precoce al handicapului; centre de testare a posibilităţilor de încadrare profesională (vocaţională şi adaptată poteţialului). Dezvoltarea serviciilor sociale de tip centre de zi, centre de tip respiro, centre de criza, îngrijire şi recuperare la domiciliu, corespunzător nevoilor individuale ale persoanei cu handicap.
  • Mai multe centre de recuperare, accesibile şi comunităţilor îndepărtate.
  • Înfiinţarea de centre de consiliere pentru părinţii care au în îngrijire copii şi tineri cu dizabilităţi.
  • Înfiintarea şi dezvoltarea de activităţi de socializare/pregătire pentru viaţă independentă (ateliere protejate, ateliere de terapie ocupaţională).
  • Finanţarea serviciilor pe copil şi nu pe servicii – certificatul de încadrare în grad de handicap să prevadă în planul de recuperare care îl insoţeşte un punct: resurse financiare deblocate din bugetul de stat, necesare recuperării.
  • Experienţa ONG-urilor cu expertiză în handicap trebuie utilizată la maxim: finanţarea serviciilor lor pentru copiii cu handicap şi familiile lor este primul pas, urmează modelele de bună practică, furnizarea serviciilor pe baza cererii şi ofertei.
  • Educaţia timpurie în şcoli în spiritul respectului diversităţii.
  • Responsabilizarea şi sensibilizarea populaţieiîn ceea ce priveşte problematica copiilor cu dizabilităţi.
  • Formarea profesională continuă a specialiştilor care lucrează direct cu copiii astfel încât să cunoască şi să aplice cele mai noi metode şi terapii care şi-au demonstrat eficienţa.
  • Extinderea serviciilor de terapie recuperatorie decontabile prin Casa de Asigurări de Sănătate.
  • Eliminarea birocraţiei.
  • Creşterea veniturilor familiilor care au în îngrijire copii cu dizabilităţi.

Este foarte important de reamintit în acest context faptul că, în anul 2009, Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului a făcut o serie de recomandări statului român cu privire la drepturile copiilor cu dizabilităţi şi cu referire la articolul 23 al Convenţiei, printre care:

  • Să elaboreze o amplă politică naţională specială privind persoanele cu dizabilităţi, care să promoveze exercitarea tuturor drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale de către toţi copiii cu dizabilităţi si participarea lor deplină la viaţa societăţii;
  • Să ia toate măsurile necesare pentru a garanta punerea în practică a legislaţiei care oferă protecţie persoanelor cu handicap, dar şi programe şi servicii adresate copiilor cu dizabilităţi;
  • Să elaboreze programe de identificare şi intervenţie timpurie;
  • Să organizeze cursuri de formare pentru profesionştii ce lucrează cu copiii cu dizabilităţi, cum sunt personalul medical, paramedical şi conex, profesorii şi asistenţii sociali;
  • Să iniţieze campanii de sensibilizare faţă de drepturile şi nevoile speciale ale copiilor cu dizabilităţi, să încurajeze incluziunea lor în societate şi să prevină discriminarea şi instituţionalizarea acestora;
  • Să asigure evaluarea atentă şi competentă a copiilor cu dizabilităţi mintale pentru a evita orice încadrare greşită;
  • Să continue şi să finalizeze planurile de ratificare a Convenţiei Internaţionale privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi (ratificată de România prin Legea nr. 221/2010) şi să analizeze posibilitatea ratificării Protocolului opţional al acesteia;
  • Să armonizeze definiţiile termenului „dizabilitate” şi să încerce să reunească responsabilităţile privitoare la colectarea informaţiilor şi la monitorizare într-o singură agenţie.  

In data de 26 Noiembrie 2013, Mirela Oprea Secretarul General al ChildPact – Coalitia Regionala pentru protectia copilului din regiunea extinsa a Marii Negre, s-a intalnit cu reprezentanti ai Consiliului Europei in vederea dezbaterii prioritatilor din aria protectiei copilului, in vederea ajungerii la un consens.

Dna. Oprea s-a intalnit cu Thornbjorn Jagland, Secretarul General al Consiliului Europei, Nils Muiznieks, Comisarul pentru Drepturile Omului, Regina Jensdottir, Directorul Diviziei pentru Protectia Copilului, Gordana Berjan, Presedintele Unitatii pentru Copii, Jutta Gutzkow, Directorul Diviziei pentru Societatea Civila, Jane Crozier-Vincent, Divizia pentru Societatea Civila si Directoratul General pentru Democratie, Aurora Ailincai, Consultant pentru Politicile Educationale pentru minoritatea Roma, Directoratul pentru Cetatenie si Participare Democratica, Jeron Schokkenbroek, Reprezentantul Special al Secretariatului General pentru Minoritatea Roma si Directorul Interim pentru Education, Alexander Seger, Secretarul pentru Cyber Crima, Directorul Conventiei pentru Protectia Datelor si a Diviziei Cyber Crima.

Scopul intalnirilor dintre Consiliul Europei si ChildPact au avut in vedere instaurarea unui parteneriat intre cele doua organizatii, cu scopul de a sustine reformele din domeniul protectiei copilului in Europa. In cadrul intalnirii cu Thornbjorn Jagland, Secretarul General al Consiliului Europei, Secretarul General al ChildPact, Mirela Oprea, a subliniat cat de importanta este sustinerea coalitiilor pentru protectia copilului din regiune si de asemenea, a argumentat nevoia impartasirii lectiilor invatate la nivel regional ca parte integranta a succesului reformelor pentru protectia copilului.

Interlocutorii au explicat cat de importante sunt datele si informatiile efective pentru avansarea politicilor si reformelor. In cadrul inalnirii cu Comisarul penru Drepurile Omului, Dl. Nils Muiznieks a incurajat ChildPact si partenerii sai sa furnizeze informatii valide si sa sugereze recomandari pentru activitatile Comisarului in vederea avansarii politicilor relevante protectiei copilului. ChildPact s-a angajat in a furniza toate informatiile necesare pentru Comisar si pentru alte figuri relevante ale Consiliului Europei in vederea consolidarii eforturilor regionale in domeniul protectiei copilului. Un exemplu in acest sens il reprezinta initiativa ChildPact de a crea un index care sa masoare progresul reformelor pentru protectia copilului in regiune.

Intrucat copii Roma sunt adesea considerati cel mai vulnerabil grup, Secretarul General al ChildPact a dezbatut impreuna cu Jeron Schokkenbroek, Reprezentantul Special al Secretariatului General pentru Minoritatea Roma si Directorul Interim pentru Education si cu Aurora Ailincai, Consultant pentru Politicile Educationale pentru minoritatea Roma, Directoratul pentru Cetatenie si Participare Democratica cele mai bune metode prin care practicile pentru educatie inclusiva vizand minoritatea Roma sa fie impartasite la o scara mai larga.

ChildPact a fost invitata sa devina membra a Conferintei Internationale din 2014 a Consiliului Europei pentru Organizatii Non-Guvernamentale. Conferinta este o institutie a Cosiliului Europei si include 375 ONG-uri internationale. Grupurile de lucru ale conferintei au caracter tematic, printre ele enumerandu-se: drepturile omului, educatia, democratia si coeziunea sociala.

Prin aceste intalniri, ChildPact, in numele a 600 ONG-uri din regiunea Marii Negre, reuseste sa demonstreze ca angajarea institutiilor Europene intr-un dialog de parteneriat este esential. ChildPact continua sa militeze pentru drepturile copilului la nivel national si international si de asemenea, continua sa se implice in adresarea vulnerabilitatii copiilor prin promovarea cooperarii regionale si prin sustinerea coalitiilor societatii civile din zona extinsa a Marii Negre.

Pentru mai multe informatii despre ChildPact, vizitati site-ul oficial: www.childpact.org.

Alaturati-va ChildPact:

In fotografie: Thornbjorn Jagland, Secretarul General al Consiliului Europei si Mirela Oprea, Secretar General ChildPact 

Newsletter FONPC

Fii la curent cu toate noutatile

Sunteți aici: Home