Adunarea Generală ONU a făcut apel la statele membre să marcheze această zi pentru ca persoanele cu dizabilităţi să fie tot mai mult integrate în societate (Rezoluţia 47/88).

Pentru 3 decembrie 2014, tema stabilită de Adunarea Generală ONU este Sustainable Development: The Promise of Technology.

Referitor la importanța tehnologiei în viața persoanelor cu dizabilități și la politicile publice corespunzătoare, Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități, ratificată de România prin Legea nr. 221/2010, specifică: „Statele Părţi se angajează să întreprindă sau să promoveze cercetarea şi dezvoltarea, să facă cunoscută oferta şi să încurajeze utilizarea de noi tehnologii, inclusiv tehnologii informatice şi de comunicaţii, dispozitive de suport pentru mobilitate, dispozitive şi tehnologii de asistare, adecvate persoanelor cu dizabilităţi, acordând prioritate tehnologiilor cu preţuri accesibile” (art. 4 – Obligații generale, pct g).

Federaţia Organizațiilor Neguvernamentale Pentru Copil (FONPC) a lucrat împreună cu organizaţiile sale membre, cu o experienţă semnificativă în problematica dizabilităţii, din cele 78 de organizații membre active în domeniul protecţiei drepturilor copilului şi a elaborat acest document de poziție referitor la rolul tehnologiei în incluziunea școlară și socială a copiilor și tinerilor cu dizabilităţi, pe baza unui set de 5 întrebări.

Răspunsurile organizațiilor și analiza de situație au scos în evidență urmatoarele aspecte:

1. Organizaţiile membre consideră că mijloacele tehnice compensatorii reprezintă un element esenţial în facilitarea incluziunii sociale.

În plus, asociază rolul tehnologiei cu accesibilizarea, aceste teme fiind în stransă interdependenţă. Necesitatea şi urgenţa accesibilizării la mediul fizic, informaţional şi comunicaţional sunt evidente iar procesul de adaptare a clădirilor şi serviciilor trebuie să se desfăşoare consecvent şi perseverent.

Accesul la tehnologia asistivă la vârste cât  mai  mici  reprezintă o garanţie pentru o mai  bună integrare în comunitate şi  societate, ajutând copiii să depăşească barierele întâmpinate în viaţa de zi cu zi.

2. Copiii și tinerii cu dizabilități întâmpină probleme în procurareamijloacelor tehnice compensatorii şi a tehnologiei asistive şi de acces, de exemplu:

• Lipsesc informaţii accesibile despre oferta de dispozitive compensatorii şi despre circuitele de procurare;
• Intervalul de timp între o comandă şi alta este foarte mare; în cazul fotoliului rulant, acesta este de 5 ani;
• Decizia de subvenţionare de la CNAS se obţine cu întarziere, fiecare persoană trecand mai întai prin lista de aşteptare;
• Imposibilitatea părinţilor de a contribui cu sume suplimentare pentru obtinerea mijloacelor ajutatoare/dispozitivelor medicale, atunci când decontarea nu este în procent de 100%;
• Birocraţie excesivă.

• Introducerea şi tratarea corespuzătoare a temei mijloacelor compensatorii şi tehnologiei asistive în strategia naţionala privind dizabilitatea; luarea în considerare  a aspectelor privind procurarea, adaptarea, asigurarea service-ului şi înlocuirea produselor conform ritmului individual de creştere al copilului;
• Conştientizarea factorilor responsabili cu privire la importanta mijloacelor compensatorii în procesul de incluziune socială; întalniri a unor părinţi de copii cu dizabilităţi cu factorii responsabili, pentru a întelege concret nevoile acestora şi după caz, propuneri de modificare a legislaţiei cu privire la procurarea şi decontarea de mijloace tehnice compensatorii;
• Prezentarea unor cazuri de copii şi adulţi cu dizabilităţi care nu pot urma cursul vieţii de şcolar, ca iubitor de cultură sau să exercite atribuţiile specifice la locurile de muncă din cauza absenţei mijloacelor tehnice compensatorii și a prezenţei barierelor de accesibilitate;

3. Copiii şi tinerii cu dizabilități întampina probleme în utilizareamijloacelor tehnice compensatorii şi a tehnologiei asistive şi de acces, de exemplu:

• Instruirea de care ar trebui să beneficieze o persoană cu dizabilităţi la momentul recepţionării mijlocului compensatoriu, de exemplu, a fotoliului rulant, lipseşte sau este sumar efectuată;
• Echipamentul este standard, nu sunt prevăzute posibilităţi de adaptare conform nevoilor individuale;  există nenumărate cazuri în care echipamentul este returnat datorită faptului că nu corespunde profilului fizic al beneficiarului;
• Echipamentele sau dispozitivele trebuie înlocuite /adaptate din timp în timp, conform ritmului individual de creştere al copilului, ceea ce presupune costuri ridicate şi ateliere de profil.

4. Organizaţiile membre consideră ca principalele măsuri care trebuie întreprinse pentru asigurarea suficientă, diversificată şi de calitate a mijloacelor tehnice compensatorii necesare ar trebui să fie:

• Cercetări documentate despre nevoile copiilor şi tinerilor cu dizabilităţi;grupul copiilor şi tinerilor cu dizabilităţi senzoriale pare cel mai expus abandonului şcolar din cauza lipsei tehnicii asistive;
• Date şi informaţii corecte despre procurarea şi modalităţile de utilizare a mijloacelor tehnice compensatorii şi a echipamentelor asistive, posibil a fi consultate;
•  Mijloace compensatorii adaptate corespunzător nevoilor individuale şi la un preţ rezonabil, printre care: softuri asistive, manuale şcolare în formate accesibile pentru elevii cu deficienţe de vedere, interpreţi autorizaţi ai limbajului mimico-gestual sau ai limbajului specific al persoanei cu surdocecitate
• Introducere în uzul curent a ultimelor inovaţii în materie de dispozitive inteligente, precum: programe cititoare de ecran, programe de mărire, sintetizatoare vocale, lupe electronice portabile, tehnologii mobile – telefoane, programe de lectură şi recunoaştere a semnelor şi textelor, dispozitive pentru lectură, notebook-uri, monitoare, imprimante şi maşini de scris Braille, reportofoane, cărţi digitale, grafică convexă, dispozitive pentru explorarea împrejurimilor, publicaţii şi grafică în relief, jocuri, în mod deosebit pentru persoanele nevăzătoare şi slab văzătoare,dar nu numai;
• Reducerea termenelor de aprobare a dosarelor;
• Reducerea termenelor de obtinere a unui mijloc ajutator de la 5 ani la 3 ani;
• Asigurarea compensata a unor piese de schimb pentru mijloace ajutatoare;
• Asigurarea de materiale igienico-sanitare compensate;
• Fonduri suplimentate pentru finanţarea producătorilor interni de mijloace compensatorii pentru creşterea capacităţii de producţie proprie;
• Fonduri suplimentate la Casa de Asigurări de Sănătate pentru acordarea gratuită sau compensată a mijloacelor tehnice compensatorii;
• Eliminarea birocraţiei;
• Dezvoltarea unei structuri de cercetare în domeniu.

5. Pentru asigurarea protecţiei drepturilor copiilor cu dizabilităţi și in vederea îmbunătăţirii modalităţilor de procurare şi distribuţie, precum şi a calităţii mijloacelor tehnice compensatorii, FONPC şi organizaţiile membre îşi asumă ca teme de advocacy:

Copiii cu dizabilităţi trebuie să participe pe deplin la viața socială, inclusiv prin aportul mijloacelor ajutătoare și al altor tehnologii! Absența acestora poate duce la abandon şcolar, izolare și chiar excludere! 

Îndemnul FONPC şi al organizaţiilor membre este ca toţi cei care şi-au asumat angajamente faţă de copii să continue cu perseverenţă lupta pentru asigurarea şi respectarea drepturilor acestora!

Bucuresti, 3 decembrie 2014, FONPC